Incontinenta urinara este un simptom ce are un impact semnificativ asupra calitatii vietii. Aceasta poate afecta persoanele de orice varsta, iar cauzele pentru care apare pot fi variate si complexe. Este important a intelege ce este incontinenta urinara si care sunt metodele prin care poate fi gestionata, pentru a avea o viata cat se poate de normala. Abordarea acestei afectiuni cu empatie si profesionalism contribuie semnificativ la imbunatatirea vietii pacientilor afectati.
Incontinenta urinara consta in lipsa controlului sfincterian si al vezicii urinare, care se manifesta prin pierderi involuntare de urina intre mictiuni. Vezica urinara prezinta doua sfinctere, unul intern si altul extern. Sfincterul intern este format din tesut muscular neted, in timp ce sfincterul extern este format din muschi extern.
Sfincterul intern nu are control voluntar, in timp ce sfincterul extern prezinta control voluntar, ceea ce inseamna ca inchiderea sau deschiderea acestuia poate fi gestionata in mod constient. Spre exemplu, in situatia in care apare nevoia de urinare, prin intermediul creierului, nevoia de a merge la baie poate fi gestionata. Cand controlul asupra sfincterului extern dispare, apare incontinenta urinara.
Incontinenta de stres face referire la pierderi de urina ce apar ca urmare a unei presiuni fizice asupra vezicii urinare. Exercitarea unei presiuni la nivelul vezicii biliare poate aparea in timpul rasului, al stranutului, al tusei sau in timpul unei activitati fizice.
Acest tip de incontinenta apare ca urmare a unor muschi pelvieni slabiti, care nu pot asigura suportul necesar organelor din pelvis. Cel mai adesea, incontinenta de stres se manifesta la femeile care au nascut, insa aceasta poate aparea si la barbati, mai ales dupa o interventie chirurgicala la nivel pelvin, cum ar fi operatia de prostata.
In cazul unei vezici hiperactive, apare senzatia imperioasa de urinare, chiar daca volumul de urina colectata este mic. La scurt timp de la aparitia acestei senzatii, apar pierderi involuntare de urina, daca nu se ajunge repede la toaleta.
Vezica hiperactiva mai este cunoscuta si drept incontinenta urgenta si se manifesta ca urmare a unor contractii involuntare a muschilor vezicii. Frecvent, cauza este de natura neurogena, precum:
Pot exista si alte cauze ale vezicii hiperactive, si anume:
Incontinenta functionala are ca particularitate un aparat urinar al carei functie este normala. Se manifesta prin urinare in somn, in timpul noptii. Este caracteristica persoanelor diagnosticate cu afectiuni neurologice.
Poate aparea si o incontinenta urinara dupa scoaterea sondei, in cazul persoanelor care au purtat o sonda urinara pentru o perioada lunga de timp. Aceasta se remite in cateva zile, fara a fi necesara administrarea tratamentului.
Incontinenta mixta, asa cum ii spune si numele, reuneste caracteristicile mai multor tipuri de incontinenta, precum: incontinenta de stres si vezica hiperactiva. Este specifica femeilor si varstnicilor. Pot fi afectati si barbatii ce au urmat interventii chirurgicale pentru indepartarea prostatei.
Incontinenta urinara de preaplin se caracterizeaza prin pierderi involuntare de urina in cantitate redusa. Aceasta apare ca urmare a faptului ca, in timpul mictiunii (urinarii), vezica urinara nu se goleste complet. Astfel, la sfarsitul mictiunii, mai ramane un volum mic de urina in vezica. De aceea, in cazul unor miscari ample sau al cresterii presiunii asupra vezicii, apare pierderea de urina.
Incontinenta de preaplin este intalnita preponderent la persoanele diagnosticate cu:
Incontinenta reflexa consta in pierderi de urina care nu sunt precedate de senzatia de urinare. Apare ca urmare a contractiilor bruste ale muschilor vezicii urinare. Acestea sunt cauzate de leziuni la nivelul maduvei spinarii sau al creierului.
Acest tip de incontinenta poate fi un efect secundar al interventiilor chirurgicale sau al radioterapiei, insa poate fi prezenta si la persoanele diagnosticate cu boli neurologice, precum scleroza multipla.
Aparitia incontinentei poate fi generata de multiple cauze. In unele situatii, acestea sunt temporare, iar incontinenta se remite dupa inlaturarea factorului cauzator, iar in altele, incontinenta este permanenta.
Una dintre cauzele frecvente ale incontinentei este reprezentata de cresterea presiunii abdominale, care exercita o forta suplimentara asupra vezicii urinare. Aceasta situatie este specifica:
Alte situatii in care incontinenta poate aparea sunt reprezentate de:
Printre medicamentele asociate incontinentei urinare se afla:
Prezenta anumitor factori contribuie la cresterea riscului de a dezvolta incontinenta urinara. Dintre acestia, fac parte:
Principala caracteristica a incontinentei urinare este reprezentata de pierderea de urina. In unele situatii, aceasta poate fi precedata de prezenta senzatiei de imperiozitate mictionala (nevoia de a merge la toaleta). Alte simptome asociate cu incontinenta urinara sunt:
Persoanele care se confrunta cu incontinenta merg la toaleta mult mai des, de peste 10 ori pe zi. De asemenea, multe dintre acestea se trezesc si noaptea, pentru a merge la baie.
Stabilirea diagnosticului se face de catre medicul urolog sau nefrolog. In cadrul consultatiei, se realizeaza:
Anamneza este extrem de importanta, deoarece medicul afla informatii relevante, care il ajuta in stabilirea diagnosticului. Pentru aceasta, poate adresa pacientului intrebari despre:
Examenul fizic consta in examinarea atenta a pacientului. Medicul poate decide efectuarea anumitor manevre, pentru a evalua aparatul reno-urinar. Informatiile obtinute il ghideaza spre diagnosticul corect.
In functie de informatiile obtinute in cadrul anamnezei si al examinarii clinice, medicul recomanda investigatiile necesare. Printre acestea se pot afla:
Schema terapeutica este personalizata pentru fiecare pacient, in functie de severitatea afectiunii cu care este diagnosticat. In cazurile usoare de incontinenta, se prefera recomandarea unor metode terapeutice non-invazive. Astfel, s-au evidentiat unele tehnici cu rata de succes ridicata in prevenirea pierderilor involuntare de urina, precum:
Medicamentele sunt recomandate cu scopul de a relaxa musculatura vezicii urinare. Acestea sunt eficiente la o mare parte dintre pacienti, insa s-a observat o imbunatatire considerabila a incontinentei la persoanele care au asociat terapia medicamentoasa cu efectuarea exercitiilor pentru tonifierea muschilor pelvici.
Principalele tipuri de medicamente recomandate in incontinenta urinara sunt:
In prezent, nu exista un tratament naturist pentru incontinenta urinara a carui eficienta sa fie demonstrata. De aceea, este important a respecta indicatiile medicilor specialisti in incontinenta urinara.
Injectiile cu colagen sunt recomandate in special femeilor care prezinta incontinenta de stres. Colagenul este introdus in mucoasa uretrei si are rolul de a preveni pierderea de urina. Uretra este o portiune a aparatului urinar si face legatura dintre vezica urinara si mediul exterior. Astfel, la nivelul uretrei este eliminata urina.
Rezultatele procedurii se obtin intr-o perioada scurta de timp, dar poate fi necesara repetarea interventiei. In functie de preferintele pacientului, pot fi utilizate si alte materiale care sa stopeze pierderea involuntara de urina, precum toxina botulinica.
Tehnica montarii unui sfincter urinar artificial este recomandata barbatilor. Sfincterul este reprezentat de un inel confectionat din silicon. Tehnica presupune plasarea sfincterului artificial in jurul uretrei. Sfincterul prezinta o manseta ce poate fi umflata si dezumflata de catre pacient. Cand se doreste golirea vezicii urinare, pacientul actioneaza manseta si urina este eliminata.
Aceasta metoda este eficienta, insa este important ca pacientul sa respecte un program de urinare, pentru a evita aparitia complicatiilor date de o vezica plina.
Bandeleta sau plasa de sustinere este un material care se pozitioneaza inferior fata de uretra. Rolul acesteia este de a preveni scurgerile urinare. Metoda montarii bandeletei suburetrale este considerata o metoda sigura si eficienta, cu rata de succes cea mai crescuta.
Colposuspensia retropubica este o interventie chirurgicala ce consta in fixarea vezicii urinare in pozitia anatomica fiziologica. Operatia se realizeaza laparoscopic, ceea ce conduce la o perioada scurta de recuperare.
In majoritatea situatiilor, incontinenta urinara este gestionata cu succes, iar calitatea vietii se imbunatateste semnificativ. Recuperarea dupa operatie, in cazul incontinentei urinare, este destul de rapida, iar rezultatele se pot vedea la scurt timp. Acest tip de interventie este potrivit pentru incontinenta de stres.
Cateterizarea presupune introducerea unui tub (numit cateter) prin uretra, pana in vezica urinara. Rolul sau este de a goli vezica urinara. In cazul acestei metode, pacientul introduce singur cateterul, la intervale periodice, pentru eliminarea urinei.
Procesul poate fi insotit de disconfort si durere, in special la inceput. Ulterior, senzatia de disconfort se diminueaza.
Efectele incontinentei pot afecta semnificativ participarea la activitatile zilnice ale persoanelor diagnosticate. Pentru a creste gradul de confort, pacientii pot utiliza absorbante special concepute pentru pierderi urinare, avand o putere mare de absorbtie.
Un alt produs util este reprezentat de aleze. Acestea sunt paturi absorbante care se astern pe pat. Sunt eficiente in cazul incontinentei din timpul noptii.
Adoptarea unui stil de viata sanatos are un rol important in reducerea riscului de a dezvolta incontinenta. Printre obiceiurile recomandate se afla:
Incontinenta urinara necesita o abordare personalizata, in functie de nevoile fiecarui pacient. Desi este complexa si afecteaza semnificativ calitatea vietii, aceasta poate fi gestionata eficient. Exista o multitudine de metode terapeutice care au capacitatea de a reduce pierderile involuntare de urina. Efectuarea kinetoterapiei, a exercitiilor Kegel si a fizioterapiei reprezinta tehnici eficiente pentru ameliorarea incontinentei. Daca simptomele nu se amelioreaza, sunt indicate metodele invazive.
