Multe femei experimenteaza, dupa nastere, schimbari fizice si psihice cu care nu s-au confruntat niciodata.
Atat pe durata sarcinii, cat si in timpul actului de nastere, corpul este supus unui stres fizic care poate favoriza ulterior cresterea senzatiei de durere (scaderea pragului durerii si tolerantei la durere) si un disconfort general. Or, de aici si pana la mult-temuta depresie post-partum, dar si catre alte probleme care afecteaza calitatea vietii proaspetei mame nu mai este mult. De aceea, este nevoie de o recuperare fizica atenta, etapizata, facuta sub indrumarea unui specialist in fiziokineterapie.
Dupa 38-40 de saptamani de sarcina, structura musculo-scheletica se modifica si sunt necesare exercitii specifice pentru a restabili gama de miscare si puterea musculara la normal. Apoi, pe durata ingrijiri nou-nascutului, somnul si alimentatia deficitare, dar si mecanica corporala modificata si stresul psihologic asociat schimbarilor inerente – mai ales daca femeia a nascut prima data – ii pot afecta mamei sanatatea. De aceea, programarea la un specialist in fiziokinetoterapie dupa nastere este un prim pas catre o ingrijire adecvata pentru ca femeia sa-si poata relua activitatea fizica avand o mobilitatea imbunatatita si un mai bun control asupra propriului corp.
Fiziokinetoterapia este o combinatie de tratamente specifice, concentrate pe rezolvarea unor probleme. Programul de recuperare dedicat reglarii problemelor postpartum poate incepe inca din prima saptamana dupa nastere.
O schema de tratament pentru imbunatatirea starii generale de sanatate a proaspetelor mame in perioada postnatala cuprinde o combinatie de trei elemente: antrenamentul muschilor planseului pelvin, exercitii fizice terapeutice si terapii manuale.
Procedurile de fizioterapie si terapia manuala cuprind:
Rolul acestora este de a ajuta la rezolvarea urmatoarelor probleme:
De asemenea, contribuie semnificativ la:
Programul de recuperare prin activitate fizica si exercitiu fizic corespunzator perioadei de dupa nastere este, desigur, diferit fata de antrenamentul din timpul sarcinii, pentru ca porneste de la stabilirea unor obiective diferite. De altfel, obiectivele sunt stabilite tintit pe nevoile din aceasta etapa.
Obiective generale in post-partum:
Obiective in combaterea diastazisului abdominal:
Reluarea activitatii fizice se face mai intai printr-un program de mers pe jos, pentru a creste treptat capacitatea cardiorespiratorie. Se incepe cu cel putin 10 minute de mai multe ori pe zi, apoi se creste treptat durata plimbarilor, dupa cum este tolerat.
Persoanele care au facut in mod regulat exercitii fizice la un nivel moderat sau ridicat in timpul sarcinii pot incepe treptat antrenamentul de anduranta, incepand cu activitati cu impact scazut, pentru a minimiza presiunea asupra planseului pelvin.
De asemenea, ca metoda de revenire la forma fizica, este utila urcarea scarilor – la inceput cu asistenta, in ritm lent si cu frecventa crescatoare, conform tolerantei lauzei.
In cazul femeilor care au nascut prin cezariana, este necesara abstinenta temporara de a ridica obiecte mai grele decat nou-nascutul, dupa cum recomanda Colegiului American de Obstetricieni si Ginecologi.
Daca lauza se confrunta cu o lordoza semnificativa, cu durere lombara sau cu laxitatea articulatiilor, va fi nevoie de un timp mai lung pentru recuperare si de o rutina de exercitii modificata. Conditia plagii (in cazul operatiilor cezariene), gradul de laxitate a peretelui abdominal si diastaza abdominala pot afecta capacitatea de a desfasura activitate fizica si exercitiu fizic.
Dupa sase saptamani de la nastere, o femeie poate reintra in normal din punctul de vedere al activitatii fizice si ar trebui sa faca cel putin 150 pana la 300 de minute de activitate fizica de intensitate moderata pe saptamana, potrivit Ghidurile americane de activitate fizica.
Persoanele care, inainte de sarcina, aveau un program regulat de activitate fizica de tip aerobic sau cu ridicare de greutati pot relua treptat si cu precautie aceste activitati, crescand in etape intensitatea efortului fizic. Articulatiile si ligamentele pot necesita pana la trei luni pentru a reveni la conditia de dinainte de sarcina.
Imediat dupa nastere, daca proaspata mama are diastazis abdominal, trebuie sa evite exercitiile abdominale de baza intense. Printre acestea se numara: exercitiile realizate in sezut, exercitiile sustinute cu muschii abdominali (planking), rasuciri abdominale si exercitii de rezistenta puternic incarcate in timpul antrenamentelor postnatale.
Unii antrenori promoveaza aceste exercitii, insa, in aceasta etapa, nu vor face decat sa creasca tensiunea nedorita asupra muschilor abdominali superiori si profunzi. Ca urmare, vor ajunge sa se departeze si mai mult, ceea ce va avea un impact negativ asupra procesului de vindecare.
Asadar, in diastaza abdominala, trebuie evitate urmatoarele tipuri de exercitii:
Astfel de miscari se folosesc in activitati sportive precum tenisul si golful, in care exista o miscare incrucisata inainte, cu partea superioara a corpului aflata intr-o miscare de forfecare, de intindere a tesutului conjunctiv in lateral.
Kinetoterapia (gimnastica medicala) este o metoda terapeutica bazata pe exercitii specifice, adaptate fiecarui pacient, in functie de patologiile pe care le are, si se adreseaza corpului uman in scop terapeutic si de reabilitare. Insa kinetoterapia are si un rol profilactic, caci dincolo de sechelele post-partum existente care necesita o abordare terapeutica, efectuarea unor miscari gresite si interzise in acest context pot agrava problemele, determina complicatii ulterioare. De aceea, kinetoterapia adresata problemelor de dupa o nastere se realizeaza de un terapeut specializat care va evalua conditia musculo-scheletala a lauzei si, apoi, va alcatui un program personalizat de recuperare, estimand un timp pana la atingerea obiectivelor.
Pentru un ritm bun al recuperarii, specialistii recomanda ca sedintele de kinetoterapie sa se desfasoare cu o frecventa de minimum trei-patru ori pe saptamana, timp de sase saptamani consecutiv.
Terapia fizica a sanatatii proaspetelor mame poate ajuta la abordarea preocuparilor si ranilor post-partum obisnuite, invatandu-le in acelasi timp cum sa-si atinga in siguranta obiectivele si sa faca progrese cu ajutorul exercitiilor.
In prima etapa, kinetoterapia se poate adresa, prin antrenamente specifice, unor grupuri musculare care contribuie la imbunatatirea posturii, ceea ce in cele din urma ajuta la scaderea durerii.
Cu cat mai devreme dupa vindecarea cicatricei este inceputa kinetoterapia – si daca medicul curant da o recomadare in acest sens –, cu atat mai bine. Cu toate acestea, gestionarea durerii in locul unde a avut loc incizia se poate face si mai tarziu, indiferent de cat timp a trecut de la nastere.
Imediat dupa o nastere vaginala, femeia poate experimenta multe forme de durere: de la durerea locala care ramane dupa expulzia fatului pana la miscarile dureroase ale intestinului. Or, kinetoterapia poate ajuta la imbunatatirea tesutului cicatricial dureros prin:
Diastaza abdominala este urmarea unei separari intre stratul exterior al muschilor abdominali drept si stang. Aceasta este o afectiune comuna in timpul sarcinii si in perioada de dupa nastere. Este posibil ca multe femei sa nu realizeze ca se confrunta cu aceasta patologie, asa ca este important ca medicul curant sa constate care este situatia din acest punct de vedere chiar de la primul consult de dupa nastere.
Prolapsul organelor pelvine este un risc pentru femeile care au nascut, mai ales in primul an ce urmeaza nasterii. Prolapsul poate implica vezica urinara, rectul sau uterul. In general, indica o slabire a podelei pelvine, ducand la deplasare sau prabusirea organele pelvine catre vagin.
Simptomele asociate prolapsului de organe pelvine includ senzatia de plenitudine si de presiune pelvina si golirea incompleta a intestinului sau a vezicii urinare.
Incontinenta urinara de efort poate aparea in contexte care implica contractarea musculara, precum stranutul, rasul, tusea, ridicarea de greutati etc. Este adesea asociata cu prezenta unui prolaps.
Atat incontinenta, cat si prolapsul pot fi abordate prin kinetoterapie. Exista multe strategii de tratament care au in vedere:
O respiratie corecta pune bazele vindecarii. De aceea, o respiratie profunda, din diafragma este prima si cea mai buna tehnica post-partum pe care femeile ar trebui sa o practice imediat dupa nastere.
Diafragma este un muschi in forma de clopot, aflat la baza plamanilor. Ea se contracta in timpul inspiratiei, creand mai mult spatiu in cavitatea toracica, si se relaxeaza cand expiram, lasand mai mult spatiu in cavitatea abdominala. In reglarea fluxului de aer care traverseaza cavitatea abdominala in timpul respiratiei intervine si planseul pelvin. Prin colaborarea cu diafragma, planseul pelvin contribuie la reglarea presiunii in cavitatea abdominala.
Prin urmare, respiratia diafragmatica este un mod excelent de a gestiona presiunea din cavitatea abdominala, care aduce urmatoarele beneficii:
Editare: Ana-Maria Nita, Senior Medical Editor