probleme ale articulatiei genunchiului – chistul Baker este adesea asociat cu anumite afectiuni ale genunchiului, precum artrita, osteoartrita sau poliartrita reumatoida. Acestea pot declansa o productie crescuta de lichid sinovial la nivelul articulatiei, ceea ce poate conduce la formarea chistului Baker;
leziuni ale genunchiului – traumatismele la nivelul genunchiului, precum leziunile meniscului sau rupturile de ligamente, pot declansa inflamatia si cresterea productiei de lichid sinovial. Acest exces de lichid poate duce apoi la dezvoltarea chistului Baker;
bursita – bursa Baker, punga sinoviala situata in spatele genunchiului, se poate inflama, in cazul unei bursite. Inflamatia in jurul acestei burse poate contribui la acumularea de lichid sinovial si, in consecinta, la formarea chistului;
intreruperea fluxului de lichid sinovial – exista situatii in care fluxul normal de lichid sinovial la nivelul articulatiei genunchiului poate fi blocat. Acest lucru se poate intampla din mai multe cauze, printre care se numara cheagurile de sange, fragmentele libere de cartilaj sau inflamatiile severe. Intreruperea fluxului de lichid sinovial poate determina acumularea acestuia si formarea chistului Baker.
aparitia unei umflaturi in spatele genunchiului – cel mai frecvent semn al chistului Baker este aparitia unei umflaturi rotunde sau ovale in partea din spate a genunchiului. Aceasta umflatura poate varia ca dimensiune si poate avea o consistenta ferma sau elastica;
senzatie locala de presiune – persoanele cu chist Baker pot avea o senzatie de presiune in zona din spatele genunchiului. Aceasta poate fi mai pronuntata atunci cand genunchiul este indoit complet sau intins complet;
disconfort sau durere – in majoritatea cazurilor, chistul Baker nu provoaca durere pronuntata. Cu toate acestea, in unele situatii, chistul poate deveni dureros, mai ales daca ajunge sa creasca in dimensiune sau sa exercite presiune asupra structurilor din apropiere, precum nervii sau tendoanele;
limitarea miscarilor genunchiului – chistul Baker poate limita amplitudinea miscarilor genunchiului, atunci cand este dureros sau de dimensiuni mari. Acest lucru poate face dificila indoirea sau intinderea completa a genunchiului;
simptome asociate cu afectiuni preexistente ale genunchiului – chistul Baker poate aparea pe fondul unei afectiuni a genunchiului, precum artrita sau leziunile meniscale. In astfel de cazuri, pot aparea si alte simptome specifice, precum durerea articulara, rigiditatea articulatiei, inflamatia locala sau instabilitatea genunchiului.
evaluarea simptomelor si a istoricului medical – in timpul primei consultatii, medicul te va intreba despre simptomele pe care le resimti (inflamatia, senzatia de presiune, disconfortul in zona din spatele genunchiului etc.). De asemenea, va analiza istoricul tau medical, pentru a identifica eventualele afectiuni ale genunchiului sau leziuni recente;
examenul fizic – medicul va verifica dimensiunea, consistenta si mobilitatea chistului Baker. De asemenea, vor fi examinate si alte parti ale genunchiului, pentru a diferentia chistul popliteal de alte afectiuni, precum artrita sau leziunile meniscului;
metode imagistice – Pentru a confirma diagnosticul de chist Baker si pentru a evalua structurile din jurul genunchiului, medicul poate recomanda anumite investigatii imagistice, cum ar fi ecografia (o metoda neinvaziva care utilizeaza ultrasunete pentru a obtine imagini detaliate ale zonei afectate) sau rezonanta magnetica (RMN);
excluderea altor afectiuni – uneori, simptomele provocate de chistul Baker pot fi similare cu cele ale altor afectiuni ale genunchiului. De aceea, pentru a exclude aceste variante, medicul poate recomanda investigatii suplimentare sau consultarea unui alt specialist.
tratament medicamentos – medicul poate recomanda administrarea de medicamente antiinflamatoare nesteroidiene (AINS), precum ibuprofenul sau naproxenul, pentru a reduce inflamatia si durerea asociate cu chistul Baker. Aceste medicamente pot ajuta la ameliorarea simptomelor si la reducerea inflamatiei, insa nu trateaza cauza care a condus la aparitia chistului. De asemenea, medicamentele din aceasta clasa se administreaza in cure de maximum 10-14 zile consecutive, dupa mese, pentru a evita aparitia efectelor adverse;
extragerea lichidului in exces – in situatiile in care chistul Baker are dimensiuni mari, este dureros sau persista, in ciuda tratamentului conservator, medicul poate recomanda extragerea lichidului sinovial in exces din chist, folosind o seringa. Dupa aceasta procedura, se poate administra un antiinflamator steroidian, pe cale injectabila, in interiorul chistului, pentru a reduce inflamatia si a preveni recurenta. Aceasta procedura se efectueaza doar in spital sau in cabinetul medicului specialist;
aplicarea de comprese reci – temperaturile scazute ajuta la o reducere accelerata a inflamatiei. Se recomanda aplicarea de gheata sau comprese cu apa rece, vreme de 15-30 minute, de doua ori pe zi;
recuperarea medicala – aceasta metoda de tratament poate fi utila in tratarea chistului Baker, dar si a afectiunilor care au condus la aparitia acestuia. Kinetoterapia poate include exercitii de tonifiere a musculaturii si de flexibilitate, destinate sa amelioreze simptomele si sa imbunatateasca stabilitatea si mobilitatea genunchiului;
tratamentul afectiunilor preexistente – in cazul in care chistul Baker este provocat de o alta afectiune, se impune tratamentul afectiunii respective, pentru a scadea productia de lichid sinovial si recurenta chistului.
monitorizarea – in unele cazuri, chisturile sinoviale de dimensiuni mici si asimptomatice pot fi doar monitorizate periodic, fara a interveni printr-o metoda de tratament. Monitorizarea se efectueaza pentru a evalua orice modificare cu privire la dimensiune sau la aparitia simptomelor. Daca chistul nu cauzeaza disconfort sau limitari functionale, poate fi o optiune sa nu se intervina chirurgical sau cu alte tratamente;
aspiratia si injectia cu corticosteroizi – aceasta procedura presupune aspirarea lichidului sinovial din chist cu o seringa si, ulterior, injectarea unei solutii de corticosteroizi in chist pentru a reduce inflamatia si pentru a ajuta la diminuarea chistului. Aceasta metoda poate fi recomandata in cazul chisturilor mari sau simptomatice;
excizia chirurgicala – atunci cand chistul sinovial este dureros, limiteaza mobilitatea articulatiei sau nu raspunde la alte tratamente, specialistul poate recomanda inlaturarea acestuia pe cale chirurgicala. Interventia presupune indepartarea completa a chistului si a tesutului din jur si poate fi realizata sub anestezie locala;
artroscopia – in cazul chisturilor sinoviale localizate in articulatii, artroscopia poate fi utilizata ca o optiune chirurgicala minim invaziva, fiind o metoda moderna si lipsita de efecte adverse severe. Printr-o incizie de mici dimensiuni, se introduce in articulatie un instrument subtire numit artroscop, cu scopul de a vizualiza si a indeparta chistul sinovial;
recuperarea medicala – dupa interventia chirurgicala sau in cazurile in care chistul sinovial nu necesita interventie chirurgicala, o rutina de recuperare medicala poate fi utila pentru a restabili forta musculara, mobilitatea si functionalitatea articulatiei afectate.
Tehnologie Kinetoterapie
Tehnologie Fizioterapie
Servicii
Programeaza-te
online
Programeaza-te
online
Ai fost deja la noi și ai de programat ședințele de recuperare?
Ai fost deja la noi și ai de programat ședințele de recuperare?
Câmpurile marcate cu * sunt obligatorii
Prin completarea formularului de mai sus sunt de acord sa fiu contactat/a de catre Kinetic Sport & Medicine in legatura cu serviciile medicale solicitate
Utile
Servicii
Afectiuni adulti
Afectiuni copii
Abonează-te la newsletter pentru a afla noutățile despre serviciile și ofertele noastre.
Ne pare rău :(
Abonarea nu a reușit.
Te rugăm să încerci din nou, acum sau mai târziu.